Implantul dentar este o soluție modernă și eficientă pentru înlocuirea dinților lipsă, oferind un aspect natural și funcționalitate de lungă durată. Cu toate acestea, nu orice pacient este un candidat potrivit pentru această intervenție. Există anumite contraindicații, temporare sau definitive, care pot face ca un implant dentar să fie nerecomandat sau chiar riscant pentru sănătatea pacientului.
Afecțiuni generale care pot influența succesul implantului
Starea generală de sănătate a pacientului joacă un rol esențial în decizia medicului de a recomanda sau nu un implant dentar. Afecțiunile sistemice pot afecta procesul de osteointegrare (fixarea implantului în os) sau pot crește riscul de complicații post-operatorii. Contraindicații medicale frecvente:
- Diabet zaharat necontrolat – pacienții cu glicemie instabilă prezintă un risc crescut de infecții și de vindecare întârziată.
- Boli autoimune – lupus, artrită reumatoidă sau alte afecțiuni care slăbesc sistemul imunitar pot compromite integrarea implantului.
- Osteoporoză avansată – densitatea osoasă scăzută afectează stabilitatea implantului dentar.
- Terapie cu bifosfonați – utilizată pentru tratarea osteoporozei sau a metastazelor osoase, această terapie poate duce la necroză osoasă.
- Afectiuni cardiovasculare severe – pot fi un obstacol major în cazul anesteziei sau intervențiilor chirurgicale.
- Pacienți oncologici aflați în tratament – chimioterapia și radioterapia, în special în zona capului și gâtului, pot împiedica vindecarea osoasă.
Vârsta și dezvoltarea osoasă
Implantul dentar nu este recomandat copiilor sau adolescenților, deoarece oasele maxilare sunt în continuă dezvoltare. Intervenția se poate realiza doar după finalizarea procesului de creștere, în general după vârsta de 18-20 de ani.
La polul opus, vârsta înaintată nu este o contraindicație absolută, dar necesită o evaluare atentă a stării de sănătate generale și a calității osului.
Igiena orală deficitară și fumatul
Implanturile dentare necesită o igienă orală impecabilă pentru a preveni infecțiile și pierderea implantului. Persoanele care nu își mențin o igienă corespunzătoare riscă apariția periimplantitei – o inflamație gravă care poate duce la eșecul implantului.
Fumatul activ este una dintre cele mai comune contraindicații relative. Nicotina reduce fluxul sanguin în zona implantului, afectând procesul de vindecare și osteointegrare.
De aceea, mulți specialiști refuză intervenția în cazul fumătorilor activi, recomandând renunțarea la acest obicei cu cel puțin 2-3 luni înainte și după implant. Anumite afecțiuni locale pot împiedica realizarea implantului:
- Boala parodontală netratată – infecțiile gingivale pot compromite stabilitatea implantului.
- Cantitate osoasă insuficientă – în lipsa unei mase osoase adecvate, implantul nu poate fi fixat corespunzător.
- Bruxism sever – scrâșnirea dinților poate duce la pierderea implantului, dacă nu este gestionată corect.
În astfel de cazuri, medicul poate recomanda proceduri prealabile, cum ar fi adiția de os sau tratamente ortodontice, pentru a crea un mediu favorabil implantului dentar.
Este esențial ca fiecare pacient să fie evaluat individual de către un medic specialist în chirurgie orală sau implantologie, pentru a determina dacă implantul dentar este cea mai potrivită soluție.
