Uretrita masculina este o afectiune cu transmitere sexuala ce consta in aparitia unei inflamatii acute sau cronice la nivelul mucoasei uretrale.
Simptome
Cele mai frecvente simptome in uretrita sunt:
- o senzatie de arsura la urinare;
- o descarcare limpede sau purulenta care apare spontan, indiferent de iesirea de urina sau ejaculare, timp de cateva zile. Acest flux poate disparea de la sine si apoi incepe din nou.
- o senzatie de arsura sau mancarime la capatul penisului, la nivelul meatului uretral, o durere la nivelul testiculelor.
Unele infectii cu transmitere sexuala (ITS) sunt asimptomatice si pot fi ignorate timp de cateva luni. Uneori, dimpotriva, manifestarile sunt foarte dureroase si purulente iar consultarea unui medic este necesara.
Alte simptome, mai rare la barbatii tineri, dar frecvente de la varsta de 50 de ani, sunt dificultati la trecerea urinei (disurie), o crestere nedureroasa a frecventei de trecere a urinei (mai des si in cantitati mici), precum si emisie de sange (pur sau amestecat cu urina).
Cauze
- contacte sexuale neprotejate;
- contaminari bacteriene din mediul exterior;
- tumori uretrale;
- traumatisme in zona penisului.
Majoritatea factorilor care determina aparitia uretritei la barbati sunt factori de natura infectioasa si anume:
- gonococul (Neisseria gonorrhoea);
- chlamydia trachomatis;
- ureaplasma urealiticum;
- candida lbicans;
- gardenerella vaginalis;
- streptococul beta-hemolitic de grup A;
- bacilul Koch.
Exista, de asemenea, cauze neinfectioase ale uretritei, cum ar fi inflamatia, o crestere a dimensiunii prostatei sau o anomalie testiculara, precum si, mai rar, cauze chirurgicale sau cancerul unuia dintre aceste organe.
Tratament uretrita masculina
Tratamentul este esential, deoarece ajuta la prevenirea complicatiilor si a contaminarii partenerilor sexuali. Uretrita cu transmitere sexuala este tratata cu antibiotice, prescrise pentru a acoperi simultan mai multe infectii, inclusiv infectii cu chlamydia si gonococ. De asemenea, partenerii ar trebui tratati chiar si in absenta simptomelor.
Daca simptomele persista sau revin dupa tratamentul administrat corect, este important ca pacientii sa se adreseze din nou medicului. Testele suplimentare sunt de obicei necesare pentru a cauta germeni sau microbi mai putin frecventi sau o cauza neinfectioasa a simptomelor.
